Totul despre concediile medicale. Ce trebuie să știe companiile și angajații

Concediul medical este un drept al angajaților și, chiar dacă nimeni nu își dorește aibă nevoie de el, e util să știm ce presupune acesta, fie că privim acest aspect din perspectiva angajatului, fie că suntem în postura angajatorului.

Tipuri de concedii medicale
Legislația despre concediile medicale
Cum se acordă concediul medical
Cine plătește indemnizația de concediu medical

Tipuri de concedii medicale

Ordonanța de urgență numărul 158 din 2015 stabilește că există șase tipuri de concedii medicale prevăzute de lege:

• Concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;

Implică situația în care angajatul nu mai poate lucra din cauza unei boli obișnuite ori din cauza unui accident minor, suferit în timpul liber. În decursul unui an, se pot lua doar 183 de zile, având la bază această cauză, însă numărul se poate mări, dacă este vorba despre boli speciale.

Se calculează după o formulă simplă: aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul.

• Concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

Concediul reglementat prin Legea 346/2002 poate fi acordat pentru o perioadă de maximum 180 de zile pe an. Implică vătămarea violentă a organismului, dar și intoxicația profesională acută, provocate în timpul muncii sau în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu și care determină incapacitate temporară de muncă de minimum trei zile calendaristice, invaliditate sau deces.

De asemenea, boala profesională este afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii/profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.

Indemnizația este de 80% din media veniturilor salariale brute pe care asiguratul le-a realizat în cele șase luni anterioare accidentării sau apariției bolii (sau de 100%, în cazul urgențelor medico-chirurgicale). Se acordă pe baza certificatului medical eliberat conform dispozițiilor legale.

• Concedii medicale și indemnizații pentru maternitate

Aceste tipuri de concedii pot dura până la 126 de zile calendaristice și implică o durată minimă obligatorie a concediului de lăuzie de 42 de zile calendaristice. Nu coincid cu concediul de creștere a copilului, numit și concediu de maternitate.

Cuantumul brut lunar al indemnizației este de 85% din baza de calcul.

• Concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav

Eligibili, în această situație, sunt părinții care trebuie să se ocupe personal de un copil bolnav de până în șapte ani sau, dacă este vorba de un copil cu handicap, de până la 18 ani. Ambii părinți pot beneficia de acest tip de concediu, dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de o lună, în ultimele 12 luni.

Indemnizația lunară este de 85% din baza de calcul și este acordată în baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie, respectiv și a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în temeiul legii.

• Concedii medicale și indemnizații de risc maternal

Gravidele, femeile care au născut recent și cele care alăptează pot obține un astfel de certificat. Acest tip de concediu este dedicat protecției sănătății și securității acestora și/sau a fătului/copilului lor și dacă la locul de muncă există riscuri pentru securitatea/sănătatea angajaților ori repercusiuni asupra sarcinii/alăptării.

Angajatorii sunt obligați astfel să modifice condițiile de muncă și/sau programul de lucru. Dacă este imposibil, respectivei angajate ar trebui să i se ofere un alt post considerat fără riscuri (cu același salariu), iar dacă nici această variantă nu este posibilă, se acordă concediu de risc maternal.

Indemnizația este 75% din baza de calcul și se acordă fără ca angajata să fie obligată să îndeplinească vreun stagiu de cotizare.

• concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă: pentru a preveni îmbolnăvirea și a recupera capacitatea de muncă, asigurații pot cere un astfel de concediu.

• concediu și indemnizație pentru carantină: sunt eligibili cei care suferă de boli contagioase, iar indemnizația lunară (brută) este de 75% din baza de calcul; durata este stabilită printr-un certificat eliberat de Direcția de Sănătate Publică;
• tratament balnear (așa cum este stabilit în programul individual de recuperare): în situația în care un angajat asigurat se află în incapacitate temporară de muncă ce depășește 90 de zile, acesta beneficiază de tratament balnear în baza unui bilet de trimitere; medicul curant stabilește durata tratamentului, aceasta fiind între 15 și 21 de zile, iar fiecărei etape din programul de recuperare îi urmează o reexaminare medicală;
• indemnizație pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală: se acordă celor care, din cauza sănătății, nu mai pot lucra zilnic norma obișnuită; suma este egală cu diferența dintre baza de calcul precizată la concediul de incapacitate și venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de muncă (dar nu poate depăși un sfert din baza de calcul);

Legislația despre concediile medicale

În 2016, au fost aduse modificări legislației privind concediile medicale, prin Ordinul CNAS nr. 8/2016. În momentul de față, dreptul la concedii medicale este condiționat și de plata contribuției aferente în cotă de 0,85% aplicată la fondul de salarii realizat, indiferent dacă lucrează cu contract de muncă sau PFA. Astfel, nu mai este suficient ca PFA-urile să contribuie la CASS în procent de 5,5%, ele trebuie să opteze pentru plata contribuției pentru concedii și indemnizații.

Cum se acordă concediul medical

Dacă ți-am clarificat tipurile de concedii medicale și ai identificat situațiile eligibile angajaților tăi, află că rolul tău în procesul de eliberare a certificatului de concediu medical este mai complex. Angajatorul este cel care completează angajatului adeverința, cu toate detaliile care atestă faptul că acesta plătește taxele necesare, pentru a fi eligibil la concediu medical. Iată ce detalii trebuie să mai stăpânești:

a. Adeverința de concediu medical

Din adeverința eliberată angajatului nu trebuie să lipsească numărul de zile de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, în vederea acordării certificatelor de concediu medical. Atașăm modelul de adeverință de concediu medical aflat în vigoare.

b. Cine eliberează certificatul de concediu medical

Oricare medic, inclusiv cel care are în îngrijire bolnavul, poate elibera certificatul de concediu medical, atât timp cât are autorizație de liberă practică valabilă și a încheiat o convenție în acest sens cu una din casele de asigurări de sănătate. Este obligatorie completarea numărului convenției pe certificatul de concediu medical.

Adeverința de la angajator/CAS/AJOFM stă la baza eliberării certificatelor de concediu medical, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.

c. Cine poate beneficia de concediu medical

Pentru a te asigura că angajatul poate beneficia de concediu medical și de plata indemnizației asociate acestuia, el trebuie să:

• desfășoare activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu – persoanele care au calitatea de angajat;
• desfășoare activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate;
• beneficieze de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

Excepția care poate primi aceste drepturi, de asemenea, o fac:

• persoanele care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații de    maternitate și concedii pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare la data de 1 ianuarie 2006;
• administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
• persoanele autorizate să desfășoare activități independente;
• asociați, comanditari sau acționari;
• membri ai asociației familiale.

d. Câte zile poți lua un astfel de concediu

Durata maximă pentru concedii medicale este de 180 zile/an, calculată de la prima zi de îmbolnăvire. Pentru a beneficia de numărul maxim de zile, concediul medical trebuie prelungit din a 91-a zi, doar cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Există, însă, și excepții care prelungesc durata standard, iar pentru acestea sunt eligibili angajații care suferă de:

– tuberculoză pulmonară și unele afecțiuni cardiovasculare, context în care pot obține un an de concediu medical;
– tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii, context în care pot prelungi până la un an sau un an și șase luni;
– tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară, situație în care pot beneficia de maximum un an și 6 luni;
– alte forme de tuberculoză extrapulmonară, situație în care pot obține șase luni în plus, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale;

e. Acte necesare pentru prelungire

Nu doar actele, dar și momentul ales de angajat trebuie să corespundă normelor legale. Astfel, el trebuie să se prezinte cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea concediului medical și să prezinte următoarele documente:

• Adeverință de salariat cu specificarea numărului de zile de concediu medical pe ultimele 12 luni;
• Bilet de trimitere de la medicul de familie;
• Copie xerox după concediul medical inițial.

Cine plătește indemnizația de concediu medical

Concediul medical al angajatului este suportat atât de angajator, cât și de FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate). În unele cazuri, întregul concediu medical este suportat financiar de cea de-a doua instituție, pentru:

• indemnizația de maternitate;
• indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav;
• indemnizația de risc maternal;
• indemnizația pentru reducerea timpului de muncă;
• indemnizația pentru carantină.

1. Cum se calculează indemnizația

Concediul medical diferă în funcție de diagnostic și nu este plătit la fel cu cel de odihnă.

Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni. Baza de calcul lunară se plafonează la valoarea a 12 salarii minime brute pe țară.

Se determină media zilnică prin împărțirea bazei ultimelor șase luni la numărul de zile de stagiu din ultimele șase luni. Indemnizația se determină apoi prin înmulțirea mediei zilnice cu numărul de zile de concediu medical și cu procentul de acordare, în funcție de tipul de indemnizație. Așadar, calculul pentru un salariat care suferă de o afecțiune obișnuită este următorul:

(Suma salariilor brute ale ultimelor șase luni/suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni) x 75% x număr zile de concediu)

b. Câte zile plătește angajatorul

Primele cinci zile calendaristice de concediu medical sunt plătite de angajator, restul urmând apoi să fie suportate de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). În cazul excepțiilor mai sus menționate, întreaga indemnizație devine responsabilitatea entității de asigurări sociale.

c. Cine plătește indemnizația dacă angajatorul își suspendă activitatea

Casa teritorială de Sănătate este cea care preia obligațiile de plată, dacă angajatorul își suspendă sau încetează activitatea, în timpul concediului medical al angajatului.
În ciuda faptului că angajatorul nu poate verifica autenticitatea afecțiunilor angajaților săi, informațiile menționate pot fi de ajutor pentru a controla abuzurile sau chiar lipsa cercetării, în cazul angajatului. Recomandăm, însă, ca detaliile enunțate să fie completate cu amănunte legislative actualizate citirii acestui articol.
Sursa foto: Pexels.com, Unsplash.com