Ordonanța split TVA explicată pe scurt
Cine și în ce situații trebuie să aplice noul sistem de plată a TVA
Unde se deschid și cum funcționează conturile de TVA
Principalele contravenții pe care le presupune noul sistem de plată a TVA
Modificări ulterioare aduse la Ordonanța 23/2017
Efectele noului sistem de plată a TVA: părerile specialiștilor
Printre subiectele cele mai arzătoare aflate la ordinea zilei se numără schimbările aduse de noul Cod fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, iar unul din punctele-cheie în care acesta ne va schimba mediul de afaceri se referă la noul sistem de plată defalcată a TVA. Subiectul generează un interes crescut pe bună dreptate: TVA este una din taxele pe care le plătește, sub o formă sau alta, toată populația țării, modificările aduse de noul sistem sunt mari, iar timpul pentru a le pune în aplicare este foarte scurt. Prin urmare, este de dorit să înțelegem cât mai repede și mai bine cu ce avem de-a face, pentru a ne putea adapta în timp util planurile pentru viitorul apropiat.
Ordonanța split TVA explicată pe scurt
Noul sistem de plată a TVA a fost introdus prin Ordonanța 23/2017 privind plata defalcată a TVA, publicată în Monitorul Oficial în 31 august 2017. Denumită apopular ordonanța split TVA, ea poate fi accesată aici.
Volumul de informație prezent în textul legii este foarte mare și poate fi greu de decelat, motiv pentru care este necesară o sinteză, mai ales în condițiile în care există încă o serie de întrebări deschise, iar reacțiile din mediul de afaceri i-au determinat deja pe guvernanți să opereze o serie de modificări în textul inițial. Nu este exclus să mai apară în viitor și alte schimbări, pe măsură ce informația se propagă și este discutată în diverse medii.
Să vedem însă, pe scurt, care este principiul de plată a TVA pe care îl reglementează noua lege.
Până de curând, valoarea unei facturi se plătea integral firmei care emitea factura, aceasta încasând TVA. La sfârșitul lunii, firma respectivă făcea diferența între TVA încasat (prin intermediul facturilor plătite de către clienți) și TVA plătit (prin plățile făcute furnizorilor). În urma declarării acestei diferențe, plătea statului valoarea datorată sau făcea o cerere de rambursare a TVA de la stat.
Ce înseamnă plata defalcată a TVA? Noul mod de plată presupune efectuarea plății unei facturi prin două tranzacții separate: una dintre ele reprezintă valoarea produselor sau serviciilor și este plătită în contul bancar curent al firmei, a doua reprezintă valoarea TVA-ului aferent sumei respective și se plătește într-un cont bancar deschis special pentru TVA de către firma furnizoare.
Un prim lucru important de știut este faptul că pentru persoanele fizice care fac cumpărături, indiferent dacă sunt în numerar, online sau cu cardul, modul în care acestea vor face plățile nu va fi afectat deloc. Persoanele fizice vor plăti în continuare suma integrală printr-o singură tranzacție. Însă pentru companiile care încasează vor surveni o serie de schimbări în modul de prelucrare a plăților.
Cine și în ce situații trebuie să aplice noul sistem de plată a TVA
Toate persoanele juridice din România, inclusiv instituțiile publice, precum și toate persoanele fizice plătitoare de TVA care prestează servicii sau livrează bunuri taxabile în România (PFA, de exemplu) vor aplica noul sistem de plată defalcată a TVA.
Toate entitățile înregistrate în scopuri de TVA în România vor avea de la 1 ianuarie obligația de a încasa TVA într-un cont bancar special deschis în acest scop și de a plăti furnizorilor lor TVA aferent facturilor într-un cont separat, deschis de aceștia tot pentru încasarea TVA.
Toate firmele și instituțiile publice care nu sunt înregistrate în România în scopuri de TVA (dar nu și persoanele fizice autorizate, liber profesioniștii, întreprinderile individuale și familiale) au obligația de a le plăti furnizorilor lor valoarea TVA aferentă facturilor emise de aceștia într-un cont separat.
Plata defalcată a TVA va fi aplicată pentru toate operațiunile impozabile în România din punct de vedere al TVA sau în care locul livrării sau al prestării de servicii se consideră a fi România.
Fac excepție câteva cazuri speciale, și anume: atunci când beneficiarul obligat la plata taxei se înscrie la art. 307 alin. (2)-(5) sau la art. 331 din Codul fiscal (taxarea inversă în țară, anumite importuri) și atunci când operațiunile sunt cele prevăzute în art. 310-315 și art. 315^1 din Codul fiscal, fiind supuse unor regimuri speciale cum ar fi cele pentru bunurile second hand, agențiile de turism, aurul pentru investiții, pentru agricultori, sau pentru servicii electronice, de telecomunicații, radiodifuziune sau televiziune prestate de persoane impozabile din afara UE.
Plata defalcată a TVA va deveni obligatorie de la 1 ianuarie 2018. Până atunci, începând cu 1 octombrie 2017, orice firmă poate opta pentru aplicarea noului mecanism al plății defalcate.
Unde se deschid și cum funcționează conturile de TVA
Unul din subiectele care trebuie clarificate cel mai repede este contul de TVA: unde se deschide, în ce condiții și ce operațiuni pot fi efectuate prin el.
Unde se deschid conturile de TVA?
Conturile de TVA pot fi deschise la Trezorerie sau la bănci.
Trezoreria va deschide automat și gratuit câte un cont de TVA pentru toți operatorii economici plătitori de TVA, fără să fie nevoie ca aceștia să solicite acest lucru. Principalul avantaj al folosirii unui cont deschis la Trezorerie este gratuitatea lui: operațiunile efectuate în aceste conturi nu vor comporta comisioane, extrasele de cont vor fi accesibile gratuit în format electronic, iar contul oricărui furnizor va putea fi identificat ușor pe site-ul ANAF sau al Ministerului Finanțelor. Conturile deschise la Trezorerie vor putea fi însă folosite doar pentru plățile în lei.
Conturile de TVA deschise la bănci vor putea opera și cu valută, dar administrarea lor va comporta comisioane, ale căror valori fiecare bancă va fi obligată să le aducă la cunoștință clienților săi.
O firmă poate avea oricâte conturi de TVA dorește, la oricâte bănci, inclusiv la Trezorerie.
Ce se încasează în conturile de TVA?
Conturile de TVA pot fi creditate cu mai multe tipuri de sume.
În primul rând, firma va încasa în aceste conturi valoarea TVA aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate clienților.
Tot în acest cont firma va depune sau vira TVA-ul pentru operațiunile încasate cu numerar sau prin cardul bancar, caz în care clientul a făcut o singură plată (acesta fiind și cazul persoanelor fizice). De altfel, atunci când firma încasează plăți în numerar sau prin card bancar, ea este obligată să transfere în contul TVA suma reprezentând diferența dintre TVA aferentă încasărilor și TVA aferent plăților în numerar sau prin card bancar efectuate într-o zi în termen de 7 zile lucrătoare.
Alte creditări care pot avea loc într-un cont de TVA sunt următoarele:
- transferuri din alte conturi de TVA ale titularului;
- transferuri din contul curent deschis fie la aceeași instituție bancară, fie la aceeași unitate a Trezoreriei statului;
- sume încasate ca urmare a corecțiilor unor erori materiale;
- TVA decontată între membrii grupului fiscal unic;
- sume încasate în urma corectării facturilor sau a ajustării bazei de impozitare a TVA;
- dobânda aferentă contului de TVA acordată de instituția de credit;
- rambursarea TVA de la bugetul de stat, dacă persoana optează ca suma să i se vireze în acest cont.
Ce plăți pot fi făcute din conturile de TVA?
Din contul TVA nu se pot face niciun fel de retrageri de numerar, iar sumele strânse acolo pot fi folosite de către firme, în principiu, numai pentru două tipuri de plăți: fie pentru a achita la rândul lor TVA furnizorilor firmei, în conturile de TVA ale acestora, fie pentru a achita TVA la bugetul de stat.
Există și posibilitatea de a alimenta contul curent al firmei dintr-un cont de TVA, însă numai cu aprobarea prealabilă a ANAF, în anumite condiții (de exemplu, dacă a alimentat anterior contul de TVA din contul curent pentru a achita TVA către furnizori).
Plata TVA în cazul plăților parțiale și alte situații speciale
Chiar dacă noul sistem nu sună încă prea complicat, în practică apar multe tipuri de situații care necesită analiză și reglementări speciale. Vom discuta aici câteva dintre ele.
După înființarea contului de TVA este foarte posibil ca o firmă să aibă de plătit către stat o sumă mai mare decât cea colectată. În acest caz, ea va trebui să alimenteze contul de TVA din contul său curent, pentru a plăti TVA-ul datorat. Ulterior va trebui să facă o cerere către ANAF pentru a putea vira înapoi în contul curent suma respectivă. Aprobarea acestei decontări va avea loc în termen de trei zile lucrătoare.
Acest proces nu trebuie însă confundat cu rambursarea de TVA cuvenită firmelor care au dedus mai mult TVA decât au colectat pe parcursul unei perioade de raportare. În cazul rambursării, nu va avea loc nicio modificare față de sistemul actual. Sumele vor putea fi însă virate de către stat fie în contul curent, fie în contul de TVA, la alegere.
În cazul suspendării activității unei firme, aceasta nu mai este înregistrată în scopuri de TVA și nu mai are obligația de a avea un cont de TVA. După achitarea tuturor obligațiilor de plată a TVA către furnizori și către bugetul statului, firma poate face o cerere pentru a i se aproba transferul în contul curent a sumei rămase în contul de TVA. La fel se va întâmpla și cu sumele rămase în conturile de TVA la închiderea unei firme.
În cazul avansurilor și plăților parțiale, se consideră că fiecare plată include și TVA aferentă. În cazul plăților unor facturi emise pentru operațiuni supuse mai multor cote de TVA sau regimuri de taxare, prioritară va fi plata TVA aferentă sumelor pentru care se aplică regimul normal de taxare, iar restul se vor plăti în ordinea descrescătoare a cotelor.
Pentru sumele depozitate sub formă de garanții, valoarea TVA aferentă se va plăti în momentul eliberării acestor sume din conturi.
Principalele contravenții pe care le presupune noul sistem de plată a TVA
Ordonanța 23/2017 privind plata defalcată a TVA introduce și o nouă de serie de contravenții rezultate din nerespectarea noilor prevederi legale.
Erorile precum virarea sumelor aferente TVA într-un cont greșit pot scăpa nesancționate, dacă firma le observă și efectuează corecția plății în termen de 7 zile. Dacă plata nu este corectată până la termenul stabilit, contravenția este sancționată cu o amendă ce reprezintă 0,06% pe zi din suma plătită greșit, din ziua plății eronate până la data corectării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile. Dacă după 30 de zile plata nu este corectată, amenda aplicată va fi de 50% din valoarea plății greșite.
Efectuarea plăților TVA din alte conturi decât cel de TVA va fi de asemenea sancționată similar, dacă nu se va face corecția în termen de 7 zile lucrătoare.
Necomunicarea contului de TVA către clienți și furnizori se sancționează cu o amendă între 2.000 și 4.000 de lei.
Modificări ulterioare aduse la Ordonanța 23/2017
În urma reacțiilor la primul proiect de lege apărut în august, s-a venit cu o serie de modificări. Dintre acestea, prima și cea mai importantă a fost amânarea termenului de la care trebuia să înceapă aplicarea noului sistem. În momentul de față, adoptarea sistemului de plată defalcată a TVA este obligatorie doar de la 1 ianuarie 2018, în timp ce, începând cu 1 octombrie 2017, companiile pot începe să aplice voluntar noul sistem. Pentru a încuraja agenții economici să facă schimbarea cât mai repede, guvernul a oferit facilități fiscale: astfel, companiile care optează pentru plata anticipată în regim split TVA vor beneficia de o reducere de 5% din impozitul pe profit, iar cele care nu au obligațiile fiscale la zi vor fi scutite de penalități.
Ulterior au fost aduse modificări cu privire la tipul de agenți economici pentru care va fi obligatorie trecerea la noul sistem de plată. Spre exemplu, de la finele lunii septembrie, aplicarea regimului split TVA nu a mai fost obligatorie decât pentru firmele de stat și cele care au contracte cu statul.
La ora actuală, Ordonanța nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA a fost adoptată în Senat, dar cu noi modificări: aplicarea noului regim de plată a TVA nu mai este obligatorie decât pentru firmele aflate în insolvență sau faliment și pentru unele dintre firmele care înregistrează restanțe la plata TVA către bugetul de stat. Pentru ceilalți agenți economici, trecerea (sau rămânerea, în caz că au trecut deja) la noul sistem este opțională, iar facilitățile fiscale menționate mai sus pentru ei se păstrează.
Efectele noului sistem de plată a TVA: părerile specialiștilor
Chiar și în forma ei actualmente „îmblânzită”, Ordonanța 23/2017 încă naște discuții și controverse. Desigur, rămâne de văzut ce efecte va produce începând de anul viitor, însă multe dintre ele sunt previzibile și, în opinia experților, îngrijorătoare.
Este evident că principalul beneficiar al aplicării noului sistem ar fi bugetul de stat: acesta urmărește să își crească veniturile și să combată evaziunea fiscală. O a doua categorie de câștigători ar urma să fie băncile, în măsura în care ar deschide conturi noi pentru TVA, crescându-le astfel operațiunile. Pentru companii măsura este însă de natură să le complice activitatea.
Care ar fi principalele probleme pe care va trebui să le depășim pentru a aplica noul sistem cu succes?
Trecerea la noul sistem generează un volum mare de muncă suplimentară pentru plățile efective. Plata defalcată a TVA implică automat creșterea numărului de tranzacții. Nu este vorba doar de efectuarea a două plăți în loc de una singură, ci și de corectarea greșelilor care sunt de așteptat să apară, mai ales la început, de situații în care vor fi necesare mai multe viramente către stat sau între conturile proprii datorită limitării tipurilor de tranzacții care vor putea fi efectuate din contul de TVA, drumuri în plus la bănci și la trezorerie, tranzacții care vor necesita aprobări, un volum mai mare de tranzacții care trebuie urmărite etc. Datorită termenelor scurte de plată (trei zile pentru TVA aferentă încasărilor cu numerar sau prin card), evidența TVA va trebui ținută în timp real.
Este necesară adaptarea sistemelor informatice, lucru care poate dura mult și va cere, de asemenea, un volum de muncă suplimentar.
Trezoreria nu este încă pregătită pentru gestionarea noilor conturi. În prezent, Trezoreria nu furnizează servicii de online banking. Pentru orice tranzacție (chiar și pentru eliberarea unui extras de cont) e necesară deplasarea fizică la sediul instituției, în timpul orelor de program cu publicul. Deschiderea unui cont de TVA la o bancă pentru a evita Trezoreria ar genera costuri noi pentru administrarea contului.
Necesitatea de a plăti TVA către bugetul de stat la plata oricărei facturi către un furnizor sau un prestator de servicii este de natură să blocheze sumele respective în contul de TVA, putând rezulta astfel dificultăți de cash-flow. Compania trebuie să plătească TVA către stat într-un termen foarte scurt pentru a nu suferi penalități, indiferent cât TVA a încasat la rândul ei în perioada respectivă, iar la rambursarea de TVA Ministerul de Finanțe are întârzieri frecvente.
De asemenea, cu cât volumul operațiunilor crește, iar procedurile interne devin mai complicate, cu atât crește și riscul apariției erorilor, atât în rândul companiilor, cât și în cadrul activității organelor fiscale. Aceste erori vor atrage operațiuni noi pentru corecții și chiar penalizări. De altfel, o altă prevedere de natură să complice lucrurile și mai mult stabilește faptul că o firmă care are întârzieri de plată a TVA de peste 30 de zile lucrătoare în sume cuprinse între 500 și 1500 de lei (pragul diferă în funcție de dimensiunea afacerii) va intra automat în sistemul de plată defalcată a TVA. Din păcate, asemenea întârzieri de plată pot apărea ca urmare a unor erori și pot trece ușor neobservate timp de peste 30 de zile, mai ales în cazul firmelor mari, care se pot trezi peste noapte intrate în noul sistem.
În ce privește firmele care optează să nu aplice plata defalcată a TVA și reușesc să evite erorile care să le oblige să o facă, activitatea lor va fi oricum afectată de fiecare dată când desfășoară tranzacții cu firmele care aplică noul sistem. De asemenea, ele vor trebui să verifice în fiecare lună care este situația partenerilor lor de afaceri, petru a evita cazurile în care nu primesc în timp util notificările de la aceștia.
Pe lângă efectele de natură practică pe care le va avea în activitatea economică, noua lege ar putea ridica probleme și datorită adoptării ei în absența efectuării unui studiu de impact, încălcându-se astfel prevederile comunitare.
De altfel, dacă ne uităm la ce se întâmplă în alte țări, vom observa de asemenea că noul sistem nu este tocmai atractiv: Bulgaria a avut un sistem de tip split TVA la care a renunțat cu mai mult de zece ani în urmă, deoarece măsura nu a dus la rezultatele scontate. Polonia și Marea Britanie au inițiat din 2015 analize și consultări cu privire la introducerea unui mecanism de plată defalcată a TVA doar în anumite sectoare economice, analize care la noi nu au avut loc. În UE există o singură țară în care funcționează un sistem de plată defalcată a TVA, Italia, însă măsura a fost luată cu derogare obținută în prealabil de la Comisia Europeană și se aplică doar unor sectoare economice în care riscul de evaziune fiscală este foarte mare.
Caracterul controversat al Ordonanței 23/2017 privind plata defalcată a TVA a atras atenția marilor companii de consultanță fiscală: specialiștii de la PwC, Deloitte și Ernst & Young au luat poziție pe această temă, subliniind diverse efecte negative ale acesteia sau aspecte care cer clarificări și elaborări de proceduri noi (cum ar fi procedura de ieșire din sistem), iar un studiu efectuat de Consiliul pentru IMM-uri (firmele care, conform estimărilor, ar avea de suferit cel mai mult în urma schimbării sistemului) arată că acestea prevăd aproape în unanimitate multe efecte negative și nici unul pozitiv.
Atitudinea lor este de înțeles: Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, explică faptul că “firmele mari s-au descurcat și se vor descurca totdeauna cu orice reglementare, chiar și strâmbă, pentru că au putere, au acces la credite. Pot să-și permită o blocare a mecanismului de rambursare, etc. Firmele mici pot să intre foarte rapid în situații fără ieșire, falimente, evident pierderi de locuri de muncă.” Consultantul fiscal Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, nu vede nici el cu ochi buni aceste schimbări, fiind de părere că firmele din România “nu au resurse nelimitate pe care să le pună la dispoziția unor intervenții la care cineva s-a gândit peste noapte.”
CONCLUZIE:
Indiferent în ce formă și pentru cât timp va ajunge să fie aplicat sistemul de plată defalcată a TVA, consecințele trec dincolo de impactul direct al acestei măsuri. Modul în care sunt adoptate astfel de proiecte de lege, fără studii de impact realizate în prealabil, cu schimbări mari în termene scurte și modificări succesive adoptate abia în urma reacțiilor publice creează multă nesiguranță operatorilor economici din România și descurajează investițiile.
În ceea ce privește firmele care iau în considerare trecerea opțională la noul sistem de plată, acestea trebuie să verifice în ce măsură toate aspectele menționate mai sus ar putea reprezenta riscuri sau pierderi pentru compania lor. Statul oferă beneficii celor care vor trece la sistemul nou, însă trebuie calculat cu atenție dacă acestea sunt semnificative, astfel încât să merite efortul de a face schimbarea.
Sursa foto: Shutterstock, Unsplash
